..:::Forum columbofil:::..

---->>>Un forum dedicat tuturor crescatorilor de porumbei<<<----
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  InregistrareInregistrare  MembriMembri  ConectareConectare  


https://www.facebook.com/pages/Mobila-second-hand-din-germania/307509572718945
MOBILA SECOND HAND ADUS DIN GERMANIA

Distribuiți | 
 

 Omul Cu 99 de porumbei !

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Cosminn
membru aur
membru aur
avatar

masculin
Numarul mesajelor : 185
Varsta : 23
Localitate : Otelu-Rosu Caras-Severin
Hobbiuri : Volley,Porumbei,
Data de inscriere : 03/01/2008

MesajSubiect: Omul Cu 99 de porumbei !   17th August 2008, 14:44

Omul cu 99 de porumbei


Cei mai fideli prieteni

* Vali Perșinar din Cristian, unul dintre puținii columbofili brașoveni, are podul plin de porumbei călători



Din podul casei vine zgomot înfundat, care te face să crezi că acolo se ascunde un monstru. Tînărul urcă sprinten scara de lemn. Fluieră ușor, abia auzit și deodată zgomotul se întețește. Zeci de aripi se zbat, stîrnind nori de praf și fulgi. Așezat în prag, porumbelul cel mai îndrăzneț urmărește mișcările stăpînului. E ora mesei. Campionii s-au așezat cuminți pe locurile lor și așteaptă semințele. După care, își reiau guruitul și zborul printre căpriori. Un spectacol al aripilor în căutare de spațiu. Sînt prietenii lui Vali. Campionii distanțelor. Porumbei care se întorc acasă. Toți 99.

Dragoste la prima vedere

Vali Perșinar din Cristian e nebun după calculatoare și porumbei. Inginerul de sistem de la Întreprinderea Mecanică Codlea nici nu concepe viața fără podul plin de zburătoare. Are 99 de porumbei voiajori, pregătiți pentru concursuri. Dar nu medaliile îl interesează pe brașovean, cît păsările de care a prins drag de cînd era copil. „Primii au fost niște porumbei comuni pe care i-am primit de la un unchi. Aveam vreo nouă ani. Mi-au plăcut mult, de cum i-am văzut. Dragoste la prima vedere. Îi țineam într-un coteț de găini. Cu timpul, i-am pierdut. Au plecat sau i-a mîncat pisica. Dar n-am renunțat“, își amintește el. Acum 15 ani, un verișor i-a dăruit o altă pereche de porumbei și un pui. Pățit o dată, le-a făcut păsărilor un coteț adecvat, în podul casei. „În acel an n-am avut noroc de alți pui, dar vărul mi-a mai dat unul și astfel am ajuns la patru. Puii stăteau mai mult pe afară și rar îi prindeam să-i bag înăuntru. Aceștia au fost primii mei prieteni înaripați“, povestește el.

Un stol costisitor

Acum nu mai are niciun urmaș din primii porumbei. „Or fi ei călători, dar nu toți se întorc acasă. Cine zice că n-a pierdut niciunul, minte“, explică Vali. Încet-încet, și-a înmulțit colecția cu porumbei primiți cadou, descendenții celor din ogradă, unii prinși de el prin comună sau cei care s-au pripășit singuri pe lîngă casa lui. În 1994, avea deja vreo 25 de porumbei. Stol destul de consistent cu care părinții nu prea erau de acord. Pînă la urmă, mama lui a cedat în fața unei pasiuni atît de puternice, dar tatăl lui Vali nici azi nu vede cu ochi buni moftul care îl face pe băiat să-și cheltuie și ultimul ban. „Uneori îmi dau tot salariu pentru hrana și îngrijirea lor. Dar asta nu contează“, spune Vali, cu zîmbetul pe buze.

Unii nu se mai întorc

Cu timpul, l-a prins și boala concursurilor. „Eram fascinat de fiecare dată cînd venea mașina de concurs să ia porumbei de la noi din comună. În 1995, împreună cu un prieten ne-am înscris în tandem în clubul 8/9 Cristian care aparținea de Asociația Columbofilă Brașov. De concurat, am concurat numai eu. După șase etape de concurs în țară, de la 180-382 km, am rămas cu nouă porumbei din 13, restul s-au rătăcit. Patru, pe care îi credeam cei mai buni, i-am înscris la un concurs de fond în Ungaria, la 600 km, dar a fost catastrofal. Mi-au venit numai doi înapoi, după două săptămîni, dar am fost în culmea fericirii și așa, pentru că rămăsesem totuși cu jumătate din porumbei. Era un rezultat bun pentru prima mea competiție“, își amintește columbofilul, unul dintre puținii din Brașov.

Campionii voiajelor

În 1996, după mai multe concursuri, Vali rămăsese cu o singură porumbiță, și aceea accidentată. Atunci, brașoveanul s-a hotărît să se apuce serios de treabă. Din acel moment, a achiziționat numai porumbei de valoare și „cu origine“ și „am început ucenicia la un mare crescător de porumbei, de la care am învățat tot și am devenit prieteni foarte buni“. A intrat în joc și fratele lui, Bogdan, cu care făcea echipă la concursuri. „Fiind studenți, munceam vara ca să avem bani pentru deplasări. Așa că participările noastre au fost după buget. Porumbeii mei au luat și locul I pe județ, locul III pe țară, la 580 km, de la expoziții ne întoarcem cu diplome și medalii. Dar, pentru un columbofil, o mare victorie e ca înaripații să se întoarcă acasă oricum, nu neapărat cu premii“, spune stăpînul porumbeilor din Cristian.

S-au întors din Cehia

Pînă acum, porumbeii călători ai lui Vali au participat la concursurile de la Sibiu 106 km, Sebeș-156km, Deva 203 km, Arad 329 km, Nădlac 372 km, Beba Veche 405 km. Pentru pui: Săvîrșin 250 km și Lipova 300 km. Performanțe a obținut și la maratonurile din Budapesta 536 km, Tata 590 km, Sopron 716 km, Magdenburg 1.250 km. Vali explică ce-i cu cifrele acestea năucitoare: „Pentru viteză, distanțele sînt de la 100 la 400 km, iar maraton înseamnă peste 900 km. Sînt și alte categorii, combinate. Cea mai mare distanță pe care au parcurs-o porumbeii mei a fost de 930 km, Kolin (Cehia) - Cristian. Cam în două zile au ajuns. E o mare bucurie momentul finișului. Îi premiez chiar eu cu mîngîieri și hrană din belșug. Iar eu și Bogdan ciocnim cîte o bere“.

Stăpînii inelelor

Atunci cînd un porumbel încheie cursa, Vali trebuie să introducă inelul de cauciuc de la piciorul păsării într-un ceas de constatare, unde automat este ștanțată ora sosirii. În concurs, porumbelul poartă două inele: „buletinul de identitate“ permanent și cel de concurent. „Mai nou, porumbelul calcă pe o trapă și astfel se constată electronic îmbarcarea și sosirea, în inele fiind plantate microcipuri. Ceasurile vechi nu mai sînt la modă. Era o invenție depășită, primul a fost inventat pe la 1890“, explică brașoveanul. „De porumbei trebuie să te ocupi 365 de zile pe an. Nu-ți poți face nici un concediu departe de ei“. Cel puțin o dată pe săptămînă face curat în cele trei cotețe. Porumbeii sînt repartizați pe „apartamente“: concurenții, puii și „familiștii“, adică cei destinați împerecherii.

Dietă de campioni

Nume nu le-a dat, dar și-i recunoaște pe toți 99. Dacă un intrus ar apărea printre prietenii lui, în cîteva minute și-ar da seama. Pe cîțiva i-a poreclit, după „temperament“: „Nebunul“, „Timidul“. „Trebuie îngrijiți ca sportivii de performanță, cu o dietă specială: vitamine, minerale, ceaiuri de anumite concentrații. Hrana trebuie să fie variată, cîte 50 grame pe zi de floarea-soarelui, grîu, mei, porumb. Și, bineînțeles, apă“, spune columbofilul. O singură dată a mîncat un porumbel crescut de el. Era bătrîn și nu mai putea zbura. N-a avut inima să-l taie, dar a gustat friptura.

Riscul de pisică

Gripa aviară nu e un motiv de îngrijorare pentru Vali. „Porumbeii mei n-au ieșit din pod din octombrie, de cînd a venit hîrtia de la București prin care ni se cerea să-i închidem. În plus, îi vaccinez în fiecare primăvară și toamnă. Mai mare pericol sînt pisicile decît gripa aviară care, oricum, la porumbei nu se transmite“, mărturisește tînărul, care s-a documentat temeinic, încă de la primele zvonuri că molima a pătruns în România. Își iubește păsările călătoare mai mult ca orice, chiar dacă uneori umblă după ele prin tot Cristianul să le recupereze, chiar dacă se mai ceartă cu părinții pe seama lor și chiar dacă și-a rupt mîna cățărîndu-se după porumbei prin copaci. Cel mai bine îl înțelege prietena lui care îl însoțește la toate concursurile și „are toată răbdarea din lume cînd îi așteptăm să se întoarcă“.

Aviara nu afectează porumbeii

• Dr. Rudi Hendrikx din Belgia susține că porumbeii nu pot face gripă aviară. „Studiile au arătat că porumbeii inoculați cu virus (atît cu varianta cu putere patogenă ridicată, cît și cu cea cu putere patogenă scăzută), direct în ochi, nas sau în fluxul sangvin, au rămas sănătoși, nu au transmis virusul mai departe și nu au dezvoltat anticorpi în sînge. Porumbeii sînt rezistenți la infecția cu gripa aviară“, a arătat el.

Campion de 77.000 de lire sterline

• În România, prețul unui campion variază între 500 și 1.000 de euro. Un pui de porumbel fără strămoși campioni costă cel mult 500.000 de lei, iar unul cu pedigree cam 300 de euro. Porumbelul cîștigător la Barcelona în 1988, competiția supremă în Vest, a fost cumpărat de un englez cu 77.000 de lire sterline.

Coteț de lux

• Un columbofil din Urlați, Cosmin Olteanu, a construit un hotel de lux pentru 300 de porumbei. Este cea mai scumpă crescătorie de porumbei din România, investiția l-a costat 100.000 de euro. Întinsă pe 240 mp, hotelul de la Urlați dispune de camere separate pentru fiecare tehnică de antrenament, dotate cu aer condiționat. Porumbeii au program de somn la amiază, 5 ore zilnic. Miliardarul cheltuiește peste 200 de milioane de lei pe an cu hrana, medicamentele zburătoarelor și lefurile celor trei îngrijitori.

Jucători, zburători și voiajori

• În România există 30 de rase de porumbei omologate, dintre care 13 sînt de zburători și 11 de jucători. Porumbeii jucători zboară la înălțimi mari, de unde plonjează dîndu-se peste cap. Campionii se rostogolesc chiar și de șase ori, atingînd viteze-record de 150 km/h. Porumbeii zburători sînt cronometrați de la eliberare pînă la aterizare, deci timpul efectiv petrecut în aer. La porumbeii de expoziție se apreciază criteriile estetice și genealogia. Cei mai iubiți sînt însă porumbeii voiajori, cei care se întorc acasă, grație unui simț al orientării care n-a fost nici pînă acum descifrat în întregime de specialiști. Unii spun că e vorba de dorința de împerechere, alții de o legătură sufletească între pasăre și stăpîn.

Porumbeii poștași

• Se spune că Noe a trimis un porumbel ca să vadă cît de departe este uscatul. După șapte zile, pasărea s-a întors cu o ramură de măslin în cioc.
• Cel mai bun poștaș s-a dovedit a fi porumbelul, chiar dacă s-au folosit pentru transmiterea scrisorilor și rîndunele. În sec. XII, un porumbel-poștalion costa mai mult decît un cal arab pursînge.
• În timpul blocadei Angliei inițiate de Napoleon, porumbeii erau folosiți drept contrabandiști, transportînd sub aripile lor pietre prețioase din Anglia în Franța.
• La asediul Parisului, în 1871, porumbeii-poștași au cărat scrisorile celor care cereau ajutor din afară.
• În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial au fost „chemați sub arme“ 200.000 de porumbei voiajori, cu ajutorul cărora se transmiteau informații despre situația frontului.
• În orașul Plymouth (Anglia), porumbeii transportă din spital la laboratorul aflat la 3,5 km distanță eprubete cu sînge pentru analize. Fiindcă fac acest drum de două ori mai repede decît automobilele, s-a renunțat la calea motorizată în favoarea zburătoarelor.
• Agenția Reuter a folosit porumbei voiajori pentru transmiterea știrilor.

Sursa:monitorulexpres.ro
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://cosminsigeorge.piczo.com
 
Omul Cu 99 de porumbei !
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Cat de des luati la ocazie?

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
..:::Forum columbofil:::.. :: Articole cu/despre columbofilie-
Mergi direct la: